Sa imi enumere, cu degetul lipit pofticios de vitrina, cele 7 arome preferate de inghetata, desi e constienta ca nu poate manca mai mult de 3 cupe, dar si ca o sa le iau eu pe celelalte, numai ca sa putem face schimb…
Sa aiba impresia staruitoare ca la mine in farfurie cartofii-pai arata mai apetisant…
Sa constate de fiecare data, cu o uimire doar umpic simulata, ca bagajul ei incape perfect in rucsacul meu, si viceversa…
Sa imi explice rabdator, cu rasuciri din poignet, cat de important este un sampon de calitate pentru placerea mea de a-i face mushi-mushi cu varful degetelor prin par…
Sa astept nemiscat somnul de teama sa nu trezesc rasuflarea cu care imi gadila puful de pe sira spinarii…
Mai Misha, e minunat cu le zici! E minunat!
Uff, mersi, nici nu stiu cum sa raspund la toate astea, mai ales ca e doar cum ar trebui sa fie, nu? Doar ca mi-a dat mie prin cap sa scriu cam ce stie toata lumea…
„Lumea”, cand stie, sau cand crede, o face in cap: cu ganduri, idei, sentimente. Tu reusesti sa le pui in cuvinte si asta le da forta. E f mare diferenta intre a gandi si a spune si mai departe a scrie.
Foarte adevarat, cam asta recomand si eu pe unde pot…
…SI CAND VISELE DEVIN REALITATE….
Ohoo, dap, atunci sa vezi epifanii, merge mult mai usor cand ai sursa de inspiratie la indemana…