Si totusi!…

Am rumegat putin, aseara…

As fi lasat postul asta asa daca nu era si o idee mai simpatica de exprimat in spatele lui. Ma tot bantuie motivul pentru care, desi stie oricine ce frumoasa este senzatia de a fi indragostit (cam toti am trecut pe acolo), tindem sa ne intoarcem la a privi lumea cu ochi suspiciosi odata ce dispare prospetimea senzatiei de mai sus…

Am si o concluzie. Ea sta in diferenta subtila, dar esentiala, intre „a fi indragostit” si „a iubi”. Spre deosebire de iubire, notiune pura, fara conditionare, „a fi indragostit” cere un centru al atentiei, un punct de convergenta al devotamentului si afectiunii pe care o simtim, si despre care credem (aici gresim umpic…) ca e in acelasi timp si originea acelorasi sentimente. Un fel de infinit, dar cu circuit inchis…

Teoria mea e ca, desi ne atrage dimensiunea universala a iubirii, ne e cam teama sa investim intr-o institutie asa de vasta, si alegem sa utilizam pachete promotionale de iubire cu sperante mari si implicare minima, un fel de kit „Testati marfa noastra gratuit 90 de zile pe un singur subiect, timp in care, daca nu primiti satisfactie deplina, o puteti returna, garantat!”…

Mi s-a asezat Mokka in poala si a adormit, fara sa para ca o intereseaza cat de incomod scriu, iar cum intre a vorbi de unul singur si a-i scarpina urechile nici macar nu exista alegere, o sa las notele explicative pe alta data, a bon entendeur, salut!…

Anunțuri

About Mishamojo

Work in progress.
Acest articol a fost publicat în Viata. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s