Respect!…

Sunt vecin de cartier cu  Mircea Albulescu. Il vad destul de des, a imbatranit si se misca mai cu atentie, dar e, fara indoiala, el.

Azi mi-am facut curaj si i-am dat binete, desi era cam urat afara. Mi-a raspuns cu un „Buna ziua, dragul meu!” de un firesc atat de autentic, incat am zambit tot drumul pana acasa. Mint, inca mai zambesc…

Anunțuri

About Mishamojo

Work in progress.
Acest articol a fost publicat în Viata. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 Responses to Respect!…

  1. Gabriela spune:

    cand ceva din puritatea sufletului unui om iti este impartasita, fie si printr-un “Buna ziua, dragul meu!” , nu poti decat sa te bucuri, si atunci , urma pe care o lasa, este zambetul care nu te mai paraseste!

  2. Irina Constantin spune:

    Misha, eu salut cam toti actorii cu care ma intalnesc pe strada, insa recunosc ca nu as face acest lucru cu generatia lui Cristi Iacob, desi imi place tipul la nebunie. Si mai salut pe cineva – preotii batrani. O sa ma gandesc unde se interconecteaza chestiile acestea doua in capul meu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s