La inceput a fost cuvantul. Fix.

Trebuie sa existe un sens mai adanc al acestei sintagme, pe care inca nu-l pot deslusi.

Cuvintele sunt cea mai saraca forma de comunicare. In primul rand, ele doar definesc lucruri, stari, senzatii. Si o fac prost. Pentru ca-s neindeajuns pritocite. Fiecare intelege cam ce vrea si poate din ele. Intreaba ce inseamna „sfant”, „duh”, „talent”, „geniu”, „orgoliu”, „egoism”, „suflet” sau „moral”, si vei primi multe caciuli cu cate o parere in ele. Este valabil si pentru „adevar”, sau „iubire”. Si ca sa justific titlul, pentru „infinit”, „niciodata”, „Dumnezeu”. Adica lucrurile care chiar au importanta.

In al doilea, nu o sa stim (probabil) niciodata daca mostenirea lor simbolica este comuna. Nimic nu garanteaza (si chiar accentuez nimicul) ca albastru are aceeasi vibratie vizuala pentru fiecare. Toti recunoastem in dialog culoarea asta, dar pentru unii poate aparea ca ceea ce e turcoaz pentru mine. N-am de unde sti. De-aia, probabil, unii il iubesc, iar altii il detesta.

In al treilea rand, pentru a genera din cuvinte trairi, trebuie asezate intr-o forma si ordine foarte artizanale. Si nu multa lume se preocupa de aspectul asta, desi ne-ar fi la indemana tuturor, este necesar doar umpic de atentie.

Patru, este mult mai usor sa arati, sa faci (si sa evoci prin asta) ceea ce simti, ceea ce vrei sa transmiti, ceea ce te defineste. Mai nimeni nu invata din invataturi, mai oricine este impresionat de un gest, anume.

In sfarsit, recunosc si ca insiruirea scrisa a unor cuvinte ma afecteaza direct. Ca nu se compara, epistemologic, cu o generare autentica a realitatii tridimensionale, cuprinsa intr-un dat pasional din mana, ca nu atinge rafinamentul unui ridicat din spranceana sau colt de gura. Ca exprima, in general, platitudini.

Oi fi si eu limitat, nu zic.

Anunțuri

About Mishamojo

Work in progress.
Acest articol a fost publicat în Idei. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 Responses to La inceput a fost cuvantul. Fix.

  1. ….mare dreptate ai!….cuvintele sunt cea mai grosiera forma de comunicare…..La inceput a fost cuvantul….ca ultima forma de intelegere:
    alte modalitati de exprimare a Eului…1. emotia 2. gandul…undeva intre astea doua sta experienta:)…abia acum pe locul 3. la inceput a fost cuvantul…

    imi place cum iti exprimi ideile!

  2. bursucu timid spune:

    „Fix”?!? voiai cumva sa zici „fix pix”?

    „Trebuie sa existe un sens mai adanc al acestei sintagme” – de ce trebuie?

    stiu ca undeva intr-o tara nordica un tinar doctorand roman (probabil e deja doctor) lucreaza serios la preistoria vorbirii – la aparitia sunetelor asa cum le pronuntam, legate in cuvinte si nu grohaieli (ma rog, cei mai multi dintre noi). simpla existenta a acestei directii de cercetare neaga asertiunea din titlu.

    orice gind articulat are nevoie de scheletul verbalizarii. sigur, intelesuri se pierd; dar fara verb, ideea ramine un geamat.

    • ,Mishamojo spune:

      Nu, nu voiam sa scriu pix. „Fix”-ul se refera la precizia umpic absurda cu care este plasat cuvantul la originea Universului, iar asertiunea la care ne referim nu este a mea, dupa cum presupun ca stii.
      Ma tem ca nu am reusit sa fiu foarte explicit.
      In primul rand, ar trebui sa existe un sens abscons al sintagmei, pentru ca fac eforturi mari si inutile in a-mi imagina cum era la inceput cuvantul, fara sa fie cineva, in afara lui Dumnezeu, care sa aiba nevoie de el (avand in vedere natura lui de element de comunicare).
      In al doilea, textul meu nu neaga importanta comunicarii verbale, articulate. Vrea doar sa atraga atentia ca, desi domina, cantitativ vorbind, celelalte forme de comunicare, calitatea sa are de suferit. Si asta nu din cauza cuvintelor, in sine, ci ca urmare a factorului uman. Cu alte cuvinte, pe langa faptul ca de multe ori sensul unui cuvant este perceput diferit de persoane diferite, vorbirea este un fenomen constient, rational, si, prin urmare, supus tuturor ipocriziilor, incompetentelor si neintelegerilor umane.
      Si ca sa nu lungesc prea mult ciorba, este clar ca nu ne putem imagina civilizatie fara comunicare articulata, insa raman la parerea mea ca informatiile esentiale, emotiile, sentimentele se transmit mult mai plenar pe alte cai.

  3. bursucu timid spune:

    mda… cred ca mi-am insusit din nou tonul de sentinta. e nevoie de un disclaimer aci: tot ce spun e o parere proprie, generata de experienta personala si toanele de moment, si e intotdeauna sub semnul intrebarii.

    „asertiunea din titlu” e extrasa din traducerea in romaneste a bibliei. traducere care poate fi acurata sau nu. interpretari ale acestei idei traduse sint multe; una la fel de buna ca toate celelalte priveste acel „cuvint” ca metafora pentru ceva mai general: informatia.

    [ nu vreau sa te necajesc, dar nu ma pot opri sa te zgindar un pic: de ce emotiile si sentimentele ar tine de „informatiile esentiale”? ]

    intru totul de acord cu slabiciunile comunicarii articulate. dar cred ca orice fel de comunicare poate si este folosita in cam aceleasi scopuri, deloc angelice. caci nu-si are oare orice gest sorgintea in maximizarea sanselor de supravietuire? (o intrebare retorica, dar…)

    acele „alte cai” sint si ele, la fel ca vorbirea, invatate. nu ne nastem stiind sa descifram semnele miniei.

    sau?…

    [ la inceputul lui iunie ai trimis un comentariu la mine pe blog, sub un entry cu o imagine a unui copil cintind. ajunsesesi acolo de la un link de pe facebook. pot sa te intreb unde era link-ul? ]

    • Mishamojo spune:

      O sa pun problema tot pe puncte, e mai simplu si imi compenseaza lipsa de timp.
      – Exact asta era sensul celor observate de mine, cuvantul reprezinta informatia. Ciudatenia consta in a plasa informatia inainte de toate, adica inainte sa existe ceva despre care altcineva sa afle.
      – Hmm, ma gandesc ca cineva, care nu considera emotiile si sentimentele informatii esentiale, a gasit vreun scop, vreo satisfactie ultima, vreo esenta filosofica in cotatiile de la bursa, in politica sau in mondenitati. Eu unul nu am reusit. Imi dau seama ca informatiile astea ne mentin stilul de viata, dar sunt departe de a ne face fericiti. Si as prefera sa comunic despre cum simt, decat despre cum e vremea.
      – Presupunerea ca un transfer de informatie are un singur sens, cel de supravietuire (cel putin asta inteleg din textul tau), este macar hazardata. Ba chiar superficiala. Daca singurul argument al comunicarii este supravietuirea, atunci chiar nu-i vad rolul, eram deja in capatul de sus al lantului trofic si inainte de a diferentia timpuri verbale. Parerea mea este ca ea satisface exact acele nevoi care ne diferentiaza ca oameni, adica fix trairile, emotiile, modul de a percepe realitatea. Si daca inveti sa comunici cu astea, restul sunt doar can-can.
      – Evident ca toate mijloacele de comunicare se invata, problema e ca de cand invatam vorbirea, le cam ignoram pe celelalte. Si asta pentru ca vorbirea pare sa le compenseze pe toate. Doar pare, oricat de bine te poate minti un om ca tine la tine, nu ii va reusi prea mult timp daca faptele il contrazic. Vorbirea este supra-utilizata pentru ca nu intotdeauna ne convine ce gandim, iar vorbirea poate exprima preferential asta.

      Din pacate, nu mai stiu exact de-unde-pana-unde am ajuns la blogul tau, regret ca nu te pot ajuta mai mult…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s