Nous. Les Miserables.

De curand, un ministru francez de interne a declarat, cu trimitere directa la inflatia de cersetori rromi cu care se confrunta, ca tara lui nu poate primi „…toute la misere de monde et de l’Europe„.

Bineinteles, in prima etapa au aparut reactii virulente in presa romaneasca, calarind pana la epuizare sensul peiorativ al notiunii, ca mai apoi sa apara si contra-reactii, impaciuitoare si pedante in acelasi timp (chipurile, semnificatia mizeriei frantuzesti este „pauperitate”, nu „marasm”). Primii il acuza pe ministru de discriminare tendentioasa, cei din urma ii atribuie un mesaj „moderat si pozitiv” gresit inteles.

Nu pot fi de acord cu nicio tabara, desi nuantarile converg catre un punct de vedere comun. Este adevarat ca argumentul traducerii defectuoase inflameaza spirite, dar mi se pare irelevant: intotdeauna exista niste afazici care se burzuluiesc aiurea pe teme de orgoliu, nu cred ca trebuie sa ii judecam prea aspru, si nici sa ii luam prea mult in considerare. Este, insa, la fel de adevarat ca niciun dictionar francez nu face disjunctie intre multiplele sensuri. Din cate observ, utilizarea termenului in franceza este destul de compatibila cu cea romaneasca.

De aceea nu pot fi de acord nici cu cei care sustin ca spusele ministrului respectiv sunt doar un enunt inocent si constructiv (saracul om, nu are nimic cu amaratii, dar ii vrea numai pe aia care respecta legile). Pentru ca e umpic ipocrit sa ii alegi, din gramada de saraci pe care ti-ai asumat-o construind o Uniune Europeana, numai pe aia „corecti”. Adicatelea, hai sa impartim si gunoaiele, dar eu le iau pe alea reciclabile, iar voi pastrati deseurile chimice si cadavrele in descompunere. Asa, mersi, ne convin si noua saracii aia cinstiti, ca fac munca de jos, isi platesc taxele si nu creeaza probleme majore. Ce ne facem, insa, cu aia de nici la munca nu trag? Ca daca tin minte bine, dupa revolutie, ce li se mai rupea camasa de dragul tiganilor nostri, cum ne dadeau sfaturi si asistenta, si ne criticau pentru ca nu reusim sa-i integram. Pai asta-i treaba? Vrei sa cumperi peste viu, dar fara mate? Credeti ca li s-ar parea „o cerere moderata si pozitiva” daca am primi investitiile franceze, dar cu conditia de a nu trimite decat directori care sa nu invete sa dea spaga, care sa nu orchestreze afaceri oneroase dimpreuna cu politicienii nostri? Eu am senzatia ca ar pufni, usurel, in ras, dand vina pe noi.

Ei bine, nici eu nu ma simt vinovat ca „cerchetatorii” nostri gasesc Parisul charmant. E vina lui, nu?…

 

Anunțuri

About Mishamojo

Work in progress.
Acest articol a fost publicat în Social. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s