Frantura de dialog.

„…stii ce tocmai am realizat? Ca toate falsele accesorii atribuite indeobste iubirii (gelozia, posesivitatea, pretentia implicita a loialitatii, etc.) au in comun un singur lucru: teama.

Frica.

Ne e frica cumva ca partenerul va dori sa plece in momentul in care o sa vada cine suntem cu adevarat, in timp. Si stim ca nu ne putem preface foarte mult ca suntem impecabili. De-aia incarcam a priori relatia cu garantii, legi nescrise, romantism, ca sa ne asiguram ca celalalt nu tipa si fuge cand ne dezbracam cu adevarat in fata lui.

 

…ar fi mult mai simplu doar sa ne antrenam sa devenim o persoana cumsecade, si atunci frica devine caduca, omul ala nu mai trebuie TINUT, sta singur pe langa casa oricata libertate i-ai da. Mai ales atunci.”

Anunțuri

About Mishamojo

Work in progress.
Acest articol a fost publicat în Social. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s